În lumea ecranelor TV de astăzi, marea luptă se dă între tehnologiile OLED și QLED. Iar aceasta pare să fie o competiție din categoria “care-i mai tare, Bruce Lee sau Chuck Norris? Batman sau Superman? Iron Man sau Captain America?”. Nu-i vorbă, că și în lumea tehnologiei am avut parte din plin de acest gen de bătălii: Betamax vs VHS; Mac vs PC; LCD vs plasmă; Android vs iOS – și sunt sigur că ai și tu alte exemple la îndemână. Unele terminate cu victoria clară a unei tabere (Blu-Ray), altele terminate în coadă de pește (iOS/Android).

Atât OLED cât și QLED au cucerit teritorii importante din piața gamelor de vârf ale televizoarelor. OLED, în ciuda unui proces de fabricație costisitor și problematic, a crescut rapid în preferințele consumatorilor, beneficiind de sprijinul marilor producători gen LG sau Sony. QLED, pe de altă parte, a apărut de niciunde în 2017, inițial ca un soi de rebranding al tehnologiei SUHD dezvoltată de Samsung, ca acum să se regăseească pe cea mai mare parte a televizoarelor vândute de gigantul sud-corean.

Este însă oare QLED vârful tehnologiei curente în ecranele TV, așa cum afirmă diverse voci, ori este doar o găselniță publicitară? Sau tehnologia rivală OLED este adevărata șmecherie când vine vorba de tehnologia de vârf pentru ecrane?

Dacă urăști acronimele care arată precum literele risipite pe o tablă de de scrabble, ai nimerit în locul potrivit. Aici vei afla tot ce ai nevoie să știi despre tehnologiile OLED și QLED – ce înseamnă, care e diferența dintre ele și cu ce producători s-au combinat până acum.

Sony Bravia OLED

Ce înseamnă OLED?

Dacă ar fi să rezumăm epopeea OLED vs QLED într-o singură propoziție, aceasta ar suna astfel: QLED este o tehnologie LCD reîmpachetată, iar OLED este o tehnologie cu adevărat nouă.

OLED, care vine de la Organic Light Emitting Diode (diodă organică emițătoare de lumină), utilizează o peliculă organică între doi electrozi care emit lumină când sunt alimentați. Deoarece iluminarea pixelilor este controlată independent, atunci când este nevoie de pixeli complet negri, este întreruptă alimentarea acestora cu energie. Și pentru că nu este nevoie de o iluminare din spate a pixelilor ca în cazul LCD-urilor, se poate obține un negru profund, un raport de contrast ridicat și o luminozitate mai blândă, ideală pentru vizionarea filmelor.

Plusuri: ecrane mai ușoare și mai subțiri (2,57 mm); pixeli iluminați independent; negru profund; rată de refresh mai rapidă (0,001 ms).

Minusuri: varietate limitată a dimensiunilor de ecrane; luminozitate mai scăzută (1.000 nits); tehnologie mai scumpă.

Samsung QLED

Ce înseamnă QLED?

În multe privințe, QLED este doar o invenție de marketing. Până în 2017 Samsung își denumea ecranele din televizoarele vârf de gamă SUHD. Deși UHD era acronimul lui Ultra High Definition (definiție ultra-înaltă), denumire mai cunoscută astăzi sub forma 4K, despre acel S Samsung nu a explicat niciodată de la ce vine (Super? Suprem? Samsung?). Și cum acest SUHD nu a prins foarte bine în piață, Samsung l-a rebotezat repejor în QLED.

Sigur că QLED seamănă și sună asemănător cu OLED, ceea ce denotă fie premeditare în a crea confuzie în mintea consumatorului, fie un oareșcare complex de inferioritate tehnologică. Ori amândouă împreună. Pentru că de fapt QLED – care vine de la Quantum-dot Light Emitted Diode (diodă cu puncte cuantice emițătoare de lumină) – este o tehnologie foarte diferită de OLED.

Bine, chestia cea mai ciudată cu tehnologia aceasta este că televizoarele cu ecrane QLED nu sunt de fapt televizoare cu ecrane QLED. În principiu, un ecran QLED ar trebui să fie asemenea ecranului OLED, cu un panou format din pixeli emițători de lumină care să poată fi porniți și opriți individual. Dar televizoarele cu ecrane QLED nu pot face acest lucru – asemenea ecranelor LCD ele au un panou cu lumină din spate pentru iluminat pixelii. Doar că, spre deosebire de LCD, în fața acestor pixeli mai este adăugată o peliculă de puncte cuantice (adică niște molecule microscopice), iar aceste molecule o dată lovite de lumina din spate, emit propria lor culoare.

Iată de ce ecranele QLED nu reprezintă cu adevărat o nouă tehnologie, ci sunt mai degrabă niște ecrane LCD retehnologizate. Dar asta nu înseamnă că nu este o tehnologie impresionantă – pentru că e cu adevărat foarte tare.

Plusuri: alb strălucitor; super luminos (2.000 nits); varietate mare a dimensiunilor de ecrane.

Minusuri: grosime (25.4 mm); rată refresh mai lentă; negru mai șters.

Ce producători sprijină OLED & QLED?

Bătălia dintre OLED și QLED este în egală măsură o poveste de branding și o poveste despre o intensă rivalitate sud-coreană. Toate ecranele OLED din orice televizor OLED sunt produse de LG, iar toate ecranele QLED care se găsesc în televizoarele QLED sunt produse de Samsung.

Cei mai mulți producători au îmbrăcat tricourile echipei OLED, văzută ca fiind tehnologia superioară în privința calității imaginii, iar printre cei care o susțin se numără LG, Sony, Panasonic, Philips sau Bang & Olufsen. Dar în ciuda faptului că atâția mari producători s-au aliniat în spatele ei, tehnologia OLED continuă să rămână scumpă. LG nu poate produce ecrane OLED în ritmul și în cantitățile necesare pentru a reduce costurile de fabricație, așa că televizoarele OLED par să rămână cantonate în segmentul super-premium al pieței.

Samsung, care a oprit propria producție de ecrane OLED în anul 2014 din cauza costurilor mari și a eficienței scăzute, a început să vorbească în 2017 despre QLED. Tot de atunci a început să-și caute aliați și a reușit să formeze Alianța QLED împreună cu doi mari producători din China, Hisense și TCL.

Deci OLED sau QLED? Nu ne mai fierbe atâta!

Ca la majoritatea întrebărilor de genul acesta, răspunsul poate fi doar unul singur: “depinde”.

Dacă banii nu sunt o problemă și vrei cea mai bună calitate a imaginii, cumpără un televizor OLED. Dar trebuie să știi că diferențele calitative față de un televizor QLED sunt foarte mici. Și foarte curând s-ar putea ca acestea să nu mai existe deloc.

În viitorul foarte apropiat televizoarele QLED ar putea să abandoneze iluminarea din spate a pixelilor pentru a implementa iluminarea și controlul individual al acestora. Așa numitul “QLED real” se vorbește că va fi adus pe piață de Samsung cândva prin 2020 sau puțin mai târziu. Iar acest “QLED real” nu doar că va elimina mare parte din minusurile tehnologice față de OLED, dar își va păstra și beneficiul unei luminozități mai mari.

Iar dacă viitorul este luminos pentru QLED, susținătorii OLED speră că unul din atuurile intrinseci ale acestei tehnologii – flexibilitatea ecranelor – va fi asul din mânecă. Flexibilitatea atât ca formă (îți amintești de ecranul care se rulează?), cât și ca posibilități tehnologice – de exemplu, ecranul care vibrează și ține loc de difuzor.