Știai că…
Aproape 75% din deșeurile pe care le aruncăm ar putea fi recuperate pentru reutilizare, prin reciclare sau folosite ca material de compost?
În Statele Unite ale Americii, sunt mai multe persoane care reciclează, decât votanți?
Tot în Statele Unite, există comunități în care rata de reciclare și reutilizare a compostului ajunge până la 60% din totalul deșeurilor?
Cuprins:
În România, lucrurile stau, însă, puțin diferit. În ciuda directivei Comisiei Europene privind închiderea și reabilitarea tuturor gropilor de gunoi care nu respectă standardele Uniunii Europene, fie ele municipale sau industriale, până la începutul anului precedent fuseseră închise doar 20 din cele 68 vizate.
În dicționarul explicativ al limbii române, reciclarea este definită drept introducerea unor reziduuri, deșeuri etc. într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. În realitate, reciclarea înseamnă mult mai mult decât reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozitele special amenajate și are o listă de beneficii care nu se limitează la mediu, ci au un impact inclusiv asupra vieții sociale și economice.
Indiferent dacă vorbim despre plastic, hârtie sau aluminiu, produsele și materialele care pot fi refolosite după ce și-au îndeplinit scopul primar sunt semnificative. De fapt, cele mai multe materiale au o valoare de reciclare destul de consistentă. Deși tehnicile de reciclare diferă în funcție de material, există o listă întreagă a produselor care pot fi reciclate, de la baterii și deșeuri biodegradabile, la obiecte vestimentare, electronice, sticlă, metale, hârtie, plastic și multe altele.
Reciclarea este, așadar, procesul de separare, colectare și refabricare sau convertire a produselor și obiectelor folosite în materiale și produse noi. În acest fel, dispare inutilitatea obiectelor care au servit scopului pentru care au fost concepute, iar durata de viață a materialelor crește considerabil. Sustenabilitatea se bazează pe trei piloni importanți: reducerea consumului, reutilizarea și reciclarea. Beneficiile pe care toate acestea le au se răsfrâng deopotrivă asupra mediului și asupra omului. Iar impactul unui gest aparent mărunt mai pune o cărămidă în marea construcție a sustenabilității, la nivel global.
![reciclare_colectare_selectiva_deseuri[1]](https://www.flanco.ro/blog/wp-content/uploads/2021/06/reciclare_colectare_selectiva_deseuri1.jpg)
Reciclarea este o activitate zilnică pentru peste 100 de milioane de americani, conform unei broșuri redactate de EcoCycle și o modalitate de a proteja mediul și a stimula economia. Reciclarea salvează resurse, previne poluarea, susține sănătatea publică și generează un sector nou pe piața locurilor de muncă. Este benefică pentru economie, face posibilă evitarea înmulțirii sau extinderii gropilor de gunoi și nu impune eforturi prea mari. Pentru a-i înțelege valoarea reală, trebuie să privim, în ansamblu, întregul ciclu de viață al unui produs – de la extracție, la procesarea materiei brute și de la fabricație, la ieșirea din uz.
Prin reciclare, acest ciclu devine circular și repetabil: produsele nefolosite se întorc la fabricanți, pentru crearea unor produse noi. Acest lucru nu previne doar poluarea, ci și distrugerea care are loc în sprijinul procesului de extracție al materiei prime, dacă ne gândim la defrișarea pădurilor pentru obținerea lemnului, de exemplu sau la extracția metalelor prețioase. Iată, așadar, cele mai bune argumente pentru a recicla:
Prin reciclarea a aproximativ 30% dintre deșeuri, Statele Unite economisesc echivalentul a peste 45 de milioane de litri de benzină și reduc emisii echivalente cu cele emise de 25 de milioane de autoturisme.
Atunci când refolosim materiale reciclate, în detrimentul celor ”virgine” pentru a fabrica diferite obiecte, evităm poluarea produsă asupra mediului pentru minarea metalelor, forarea pentru petrol sau defrișarea pentru lemn. Reciclarea hârtiei folosite poluează cu 74% mai puțin aerul și cu 35% mai puțin apa decât producerea hârtiei din fibre virgine. Reciclarea conservelor poluează aerul cu 95% mai puțin și apa cu 97% mai puțin decât o face extragerea aluminiului. Iar aceastea sunt doar cele mai la îndemână exemple.
În prezent, industria reciclării face mai multe angajări decât cea auto. De altfel, pentru fiecare angajat al depozitelor tradiționale de deșeuri, există zece joburi în industria procesării prin reciclare și alte 25 de locuri de muncă în fabricarea produselor din materiale reciclate.
Comercializarea materialelor reciclabile acoperă costurile suplimentare pentru colectarea și procesarea deșeurilor și chiar o depășește din punct de vedere monetar, astfel că reciclarea este opțiunea cea mai accesibilă economic pentru comunitate. În plus, reducerea poluării și a emisiilor are o valoare economică importantă.
Nu este suficient să colectezi în containere diferite sticla, hârtia, metalele sau plasticul. Pentru a nu depune acest efort în zadar, este foarte important să ții cont de câteva reguli:
Fiecare tip de ambalaj este identificat printr-un simbol, care îți oferă informații despre materialul din care sunt confecționate și despre reciclarea corectă. Află care sunt aceste marcaje și ce reprezintă, pentru a colecta selectiv:
Simbolul buclei Mobius de pe ambalaje indică posibilitatea acestora de reciclare.
Simbolul pentru ambalajele reciclabile din plastic poate diferi, în funcție de tipul acestuia. Astfel, PET, PETE (polietilen tereflatat), HDPE (polietilenă de mare densitate), PP (polipropilenă) sunt ambalaje care pot fi reciclate complet. V (vinil), PVC și LDPE (polietilenă de joasă densitate) se reciclează doar parțial. Simbolurile pentru polistiren (PS) și alte materiale plastice indică faptul că nu se pot recicla.
Pentru hârtie și carton, există trei simboluri: 20 PAP pentru carton ondulat, 21 PAP pentru carton neted și 22 PAP pentru hârtie.
La metale, avem, de asemenea, trei simboluri diferite: 40 FE pentru materiale feroase, 41 ALU pentru aluminiu, respectiv 42-49 Alte metale pentru cupru, alamă, inox și alte materiale sau aliaje neferoase.
Acest simbol se regăsește pe ambalajele care conțin metal reciclabil, mai precis oțel, care se va colecta în recipiente speciale.
Pentru ambalajele din aluminiu care pot fi reciclate, se folosește acest simbol.
Acest simbol marchează obiectele reciclabile din sticlă.
Simbolul pubelei barate, prezent de regulă pe electronice și electrocasnice, sugerează că este indicată predarea către un centru de colectare electronice.
Acest simbol, cunoscut sub denumirea de ”punct verde”, nu are legătură cu posibilitatea de reciclare a unui produs. În schimb, oferă informația că producătorul contribuie la costurile de recuperare și reciclare ale ambalajelor.
Acesta este un simbol internațional, care atenționează asupra importanței reciclării și a sustenabilității.
De asemenea, pentru a colecta selectiv în mod corect, e important să recunoști tipurile de containere de colectare și destinația fiecăruia dintre ele:
Ce se întâmplă cu deșeurile reciclate? Sticlele pot deveni, din nou, sticle. Dozele și conservele din aluminiu primesc, la rândul lor, o nouă viață și pot fi reciclate pe termen nedefinit. Produsele din oțel, cum sunt anumite piese auto sau componente folosite în industria construcțiilor pot fi, de asemenea, reciclate la nesfârșit. Sticlele din plastic se pot transforma în covoare, articole vestimentare, componente auto sau în noi sticle de plastic. Hârtia își reia ciclul de viață, de asemenea, iar anumite tipuri de hârtie pot fi reciclate de până la șapte ori.
“Un sistem corupt: Societatea de consum” este un documentar Netflix care abordează subiectul reciclării, în lumina unei iluzii a societății actuale. Estimarea pentru numărul de pungi de pungi din plastic folosite anual ajunge la cinci trilioane. Asta înseamnă că, în fiecare secundă, numărul ajunge la 160.000 global.
În cazul plasticului, simbolul reciclării (un triunghi format din săgeți) este însoțit de un cod care indică tipul acestuia. Sticlele de apă și băuturi răcoritoare, mai ușor de reciclat decât alte tipuri de plastic, sunt cel mai frecvent numerotate #1 sau #2. Acestea sunt sortate pe culori, după ce se îndepărtează orice alte materiale diferite și mărunțite, reigienizate și apoi refolosite, ca fibre sintetitce poliesterice, bandă PET sau RPET (PET reciclat). Fibrele se folosesc pentru umplutura obiectelor vestimentare, a sacilor de dormit sau a vestelor de salvare, dar și ca umplutură pentru scaunele auto. Tot din fibre se pot confecționa măști medicale, plasturi și șervețele igienice, dar și pâsla folosită pentru izolația acustică. Banda PET are o rezistență mare și este foarte elastică, astfel că se folosește cu precădere pentru diferitele sisteme de ambalare. În cazul RPET (recycled polietilen tereftalat), fulgii trec inițial printr-un proces de transformare în granule, urmat de unul de procesare în pre-forme, din care rezultă la final noi sticle din plastic.
Ambalajele, pungile din plastic și foliile din plastic intră, de regulă, în categoriile #2 HDPE și #4 LDPE. Acestea sunt refolosite în industria jucăriilor, dar și pentru producția frânghiilor și a elasticelor. Țevile din plastic, tubulatura echipamentelor medicale și alte produse similare sunt confecționate din plastic de tip #3; acesta se reciclează pentru fabricarea altor țevi din plastic sau intră în componența ramelor pvc (policlorură de vinil), folosite pentru tâmplărie. Ambalajele tip caserolă din plastic, tacâmurile de unică folosință și alte produse similare, confecționate din plastic de tip #6, sunt cel mai frecvent reciclate pentru obținerea materialelor izolante.
Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont atunci când reciclezi plastic este că acesta trebuie să fie igienizat înainte de colectare. Orice reziduu alimentar poate contamina toate celelalte produse din containerul de reciclare. Așadar, spală cu grijă sticlele din plastic, caserolele, tăvile din plastic și ambalajele, pentru a recicla în mod corect și a nu compromite întregul proces, chiar dacă va mai trece printr-o igienizare suplimentară înainte de triaj, la centrul de colectare.
Recipientele de detergenți, săpunuri lichide sau geluri de duș, sticlele PET de apă sau băuturi răcoritoare, borcanele din plastic, recipientele din plastic rămase după consumarea unor sosuri (ketchup, muștar etc.) pot fi curățate cu ușurință și reciclate corespunzător. Spre deosebire de acestea, pungile care prezintă reziduuri alimentare, spuma de polistiren, foliile protectoare cu bule, jucăriile și furtunurile din plastic nu pot fi reciclate.
Colectarea selectivă a hârtiei și cartonului este urmată de presarea acestora în baloți. Procesul de reciclare începe cu clasificarea deșeurilor în funcție de calitate, după care acestea sunt igienizate cu detergenți speciali și transformate într-o pastă. Aceasta trece printr-o presă și transformată în role de hârtie, folosite pentru producția unor obiecte noi din hârtie. Hârtia poate fi reciclată astfel de până la șapte ori.
Hârtia provenită de la ziare și reviste, produsele de papetărie și birotică din hârtie, caietele, cutiile alimentare în care au fost produse uscate (cereale, biscuiți etc.), cutiile de transport, cutiile de lapte și suc pot fi reciclate. Cele care nu se reciclează sunt: ambalajele care mai conțin și alte materiale sau prezintă reziduuri, hârtia mărunțită, hârtia umedă, stickerele și post-it-urile, cutiile de pizza, cutiile de oleaginoase și cutiile din carton care conțin și alte materiale, precum aluminiul sau plasticul.
Dozele de băuturi răcoritoare, conservele metalice și recipientele din aluminiu pot fi, de asemenea, reciclate, în categoria metalelor. Pentru separarea aluminiului de oțel, care este un aliaj de fier, se folosesc magneți speciali, de dimensiuni mari. Procesul de reciclare inițiat astfel continuă cu igienizarea deșeurilor metalice și transformarea acestora în chipsuri de aluminiu. Chipsurile sunt ulterior topite și turnate în forme mari, denumite lingouri. Dintr-un singur lingou de aluminiu pot fi confecționate, prin laminare, 1,6 milioane de doze destinate înmagazinării băuturilor răcoritoare. Însă acestea nu sunt singurul produs rezultat de pe urma reciclării metalelor; alte produse sunt ambalajele din aluminiu, plăcuțele de înmatriculare auto, dar și folia alimentară din aluminiu. Aluminiul poate fi reciclat pe termen nedefinit, iar acest proces implică împiedicarea extracției de aluminiu virgin din resursele solului și, implicit, risipa de energie și poluarea care însoțesc acest proces de extracție.
Dozele de suc, conservele de fructe sau legume, alte tipuri de conserve metalice, cutiile din aluminiu, folia alimentară de aluminiu pot fi reciclate. În schimb, lamele pentru aparatul de bărbierit nu pot fi reciclate.
Cu ajutorul aparaturii care funcționează cu o tehnologie digitală care combină laserul și razele X, sticla colectată este sortată în sticlă și materiale ceramice, piatră și porțelan (CSP). Ulterior, sticla se sortează în funcție de culoare și zdrobită, topită și returnată. Cărămizile decorative, sticlele și borcanele, obiectele decorative precum sunt vazele, dar și vesela pot rezulta în urma acestui proces. Datorită faptului că nu se degradează deloc în acest proces, sticla poate fi reciclată la nesfârșit.
Bateriile primare (neîncărcabile) și cele secundare (acumulatorii reîncărcabili) sunt sortate manual și apoi sitate, pentru triajul bateriilor tip pastilă, folosite la ceasuri, corpuri de iluminat de veghe, etc. Reciclarea bateriilor presupune separarea materialelor feroase de cele neferoase.
Ambele categorii sunt ulterior folosite în industria oțelului, a zincului, a plumbului, a nichelului, a cadmiului și a cobaltului, iar reziduurile de plastic și hârtie rezultate din reciclarea bateriilor devin combustibil alternativ pentru utilajele de mixare și turnare a cimentului.
Bateriile pot fi reciclate în rețelele de supermarketuri, dar și în orice alt magazin care le comercializează, în containerele special concepute pentru colectarea lor.
Becurile, LED-urile și neoanele trebuie colectate și reciclate separat de sticlă, dar și de alte electronice, deoarece conțin mercur sub formă de vapori. Există puncte de colectare specializate, însă, în prezent, legislația obligă comercianții care vând astfel de produse să le pună la dispoziție clienților recipiente pentru reciclarea acestora, la fel ca în cazul bateriilor.
Electricele, electronicele și electrocasnicele, dar și bateriile portabile și acumulatorii industriali, becurile, LED-urile și tuburile fluorescente alcătuiesc, împreună, categoria DEEE de reciclare. Altfel spus, orice obiect care are nevoie sau este el însuși o sursă de electricitate trebuie colectat și reciclat.
În cazul electronicelor și al electrocasnicelor, reciclarea implică două scenarii posibile: reutilizarea sau selectarea și reciclarea propriu-zisă a materialelor care intră în componența lor. În cazul celui de-al doilea scenariu, se realizează separarea materialelor în fracții (feroase, neferoase etc.). Înainte de această etapă, însă, aparatele electrocasnice de dimensiuni mari precum sunt cele de aer condiționat sau frigiderele sunt decontaminate de uleiuri minerale și agenți frigorifici. Mărunțirea lor trebuie realizată în atmosferă controlată. Ulterior, fracțiile rezultate sunt depozitate în containere dedicate, în funcție de material, astfel: fier, aluminiu, plastic, spumă poliuretanică. În cazul electrocasnicelor de dimensiuni mici, care au în componență și alte materiale precum sunt sticla, plăcile de circuit integrat sau cablurile, sunt selectate și aceste materiale. În cazul televizoarelor și al monitoarelor cu tub, tuburile cinescopice vor fi izolate, curățate de pudra fluorescentă și ulterior reciclate. În cazul echipamentelor IT&C, plăcile de circuit imprimat sunt dezasamblate separat, pentru reciclarea metalelor din componența acestora (aur, argint, nichel, cupru sau cadmiu).
Din electronicele și electrocasnicele reciclate, se obțin ulterior instrumente muzicale, obiecte din sticlă, bijuterii, piese auto sau folosite în construcția navelor, piese de mobilier, plăcuțe de înmatriculare etc., în funcție de materialele pe care le conțin.
Colectarea electronicelor și a electrocasnicelor se realizează în centre specializate de reciclare, dar și în magazine de profil sau supermarketuri. Totodată, anual se desfășoară campanii speciale de reciclare a electronicelor și electrocasnicelor uzate. Una dintre acestea este programul Rabla pentru electrocasnice, desfășurat de Flanco, care încurajează reciclarea și achiziția aparatelor noi și funcționale, din clase energetice superioare, oferind un voucher pentru reciclarea electrocasnicelor vechi.
La Flanco, programul Rabla pentru electrocasnice 2021 se desfășoară în trei etape, astfel:
Programul Rabla pentru electrocasnice 2021 poate fi accesat în rețeaua de magazine Flanco, dar și online; în a doua situație, ai avantajul că poți preda produsul uzat aceluiași curier, în momentul livrării unui produs nou.
Datorită acestei campanii, tu beneficiezi de recuperarea unei părți din investiție pe care o poți folosi pentru achiziția unui aparat electrocasnic nou, în timp ce faci un bine mediului înconjurător, deoarece, prin reciclare, substanțele dăunătoare sunt neutralizate sau recuperate, iar materialele recirculă și sunt reutilizate pentru fabricarea altor obiecte folositoare.
Flanco susține reciclarea independent de programul Rabla. Campania Reciclează și Flanco te premiază se derulează în 2021 între 21 mai – 31 iulie în toate magazinele Flanco și se adresează următoarelor categorii de produse: mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și aparate frigorifice. Altfel spus, primești un voucher de 200 de lei, pentru a-ți schimba produsul vechi cu unul mai performant, dintr-o clasă energetică superioară. Află mai multe detalii din regulamentul campaniei.
Sursă foto: Unsplash
Știai că…
Aproape 75% din deșeurile pe care le aruncăm ar putea fi recuperate pentru reutilizare, prin reciclare sau folosite ca material de compost?
În Statele Unite ale Americii, sunt mai multe persoane care reciclează, decât votanți?
Tot în Statele Unite, există comunități în care rata de reciclare și reutilizare a compostului ajunge până la 60% din totalul deșeurilor?
Cuprins:
De ce să reciclezi:
Reguli generale pentru o reciclare corectă
Ce materiale pot fi reciclate și cum
Reciclarea becurilor, a bateriilor și a acumulatorilor
Reciclarea electronicelor și a electrocasnicelor
Programul Rabla pentru electrocasnice
În România, lucrurile stau, însă, puțin diferit. În ciuda directivei Comisiei Europene privind închiderea și reabilitarea tuturor gropilor de gunoi care nu respectă standardele Uniunii Europene, fie ele municipale sau industriale, până la începutul anului precedent fuseseră închise doar 20 din cele 68 vizate.
În dicționarul explicativ al limbii române, reciclarea este definită drept introducerea unor reziduuri, deșeuri etc. într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. În realitate, reciclarea înseamnă mult mai mult decât reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozitele special amenajate și are o listă de beneficii care nu se limitează la mediu, ci au un impact inclusiv asupra vieții sociale și economice.
Indiferent dacă vorbim despre plastic, hârtie sau aluminiu, produsele și materialele care pot fi refolosite după ce și-au îndeplinit scopul primar sunt semnificative. De fapt, cele mai multe materiale au o valoare de reciclare destul de consistentă. Deși tehnicile de reciclare diferă în funcție de material, există o listă întreagă a produselor care pot fi reciclate, de la baterii și deșeuri biodegradabile, la obiecte vestimentare, electronice, sticlă, metale, hârtie, plastic și multe altele.
Reciclarea este, așadar, procesul de separare, colectare și refabricare sau convertire a produselor și obiectelor folosite în materiale și produse noi. În acest fel, dispare inutilitatea obiectelor care au servit scopului pentru care au fost concepute, iar durata de viață a materialelor crește considerabil. Sustenabilitatea se bazează pe trei piloni importanți: reducerea consumului, reutilizarea și reciclarea. Beneficiile pe care toate acestea le au se răsfrâng deopotrivă asupra mediului și asupra omului. Iar impactul unui gest aparent mărunt mai pune o cărămidă în marea construcție a sustenabilității, la nivel global.
Reciclarea este o activitate zilnică pentru peste 100 de milioane de americani, conform unei broșuri redactate de EcoCycle și o modalitate de a proteja mediul și a stimula economia. Reciclarea salvează resurse, previne poluarea, susține sănătatea publică și generează un sector nou pe piața locurilor de muncă. Este benefică pentru economie, face posibilă evitarea înmulțirii sau extinderii gropilor de gunoi și nu impune eforturi prea mari. Pentru a-i înțelege valoarea reală, trebuie să privim, în ansamblu, întregul ciclu de viață al unui produs – de la extracție, la procesarea materiei brute și de la fabricație, la ieșirea din uz.
Prin reciclare, acest ciclu devine circular și repetabil: produsele nefolosite se întorc la fabricanți, pentru crearea unor produse noi. Acest lucru nu previne doar poluarea, ci și distrugerea care are loc în sprijinul procesului de extracție al materiei prime, dacă ne gândim la defrișarea pădurilor pentru obținerea lemnului, de exemplu sau la extracția metalelor prețioase. Iată, așadar, cele mai bune argumente pentru a recicla:
Prin reciclarea a aproximativ 30% dintre deșeuri, Statele Unite economisesc echivalentul a peste 45 de milioane de litri de benzină și reduc emisii echivalente cu cele emise de 25 de milioane de autoturisme.
Atunci când refolosim materiale reciclate, în detrimentul celor ”virgine” pentru a fabrica diferite obiecte, evităm poluarea produsă asupra mediului pentru minarea metalelor, forarea pentru petrol sau defrișarea pentru lemn. Reciclarea hârtiei folosite poluează cu 74% mai puțin aerul și cu 35% mai puțin apa decât producerea hârtiei din fibre virgine. Reciclarea conservelor poluează aerul cu 95% mai puțin și apa cu 97% mai puțin decât o face extragerea aluminiului. Iar aceastea sunt doar cele mai la îndemână exemple.
În prezent, industria reciclării face mai multe angajări decât cea auto. De altfel, pentru fiecare angajat al depozitelor tradiționale de deșeuri, există zece joburi în industria procesării prin reciclare și alte 25 de locuri de muncă în fabricarea produselor din materiale reciclate.
Comercializarea materialelor reciclabile acoperă costurile suplimentare pentru colectarea și procesarea deșeurilor și chiar o depășește din punct de vedere monetar, astfel că reciclarea este opțiunea cea mai accesibilă economic pentru comunitate. În plus, reducerea poluării și a emisiilor are o valoare economică importantă.
Nu este suficient să colectezi în containere diferite sticla, hârtia, metalele sau plasticul. Pentru a nu depune acest efort în zadar, este foarte important să ții cont de câteva reguli:
Fiecare tip de ambalaj este identificat printr-un simbol, care îți oferă informații despre materialul din care sunt confecționate și despre reciclarea corectă. Află care sunt aceste marcaje și ce reprezintă, pentru a colecta selectiv:
Simbolul buclei Mobius de pe ambalaje indică posibilitatea acestora de reciclare.
Simbolul pentru ambalajele reciclabile din plastic poate diferi, în funcție de tipul acestuia. Astfel, PET, PETE (polietilen tereflatat), HDPE (polietilenă de mare densitate), PP (polipropilenă) sunt ambalaje care pot fi reciclate complet. V (vinil), PVC și LDPE (polietilenă de joasă densitate) se reciclează doar parțial. Simbolurile pentru polistiren (PS) și alte materiale plastice indică faptul că nu se pot recicla.
Pentru hârtie și carton, există trei simboluri: 20 PAP pentru carton ondulat, 21 PAP pentru carton neted și 22 PAP pentru hârtie.
La metale, avem, de asemenea, trei simboluri diferite: 40 FE pentru materiale feroase, 41 ALU pentru aluminiu, respectiv 42-49 Alte metale pentru cupru, alamă, inox și alte materiale sau aliaje neferoase.
Acest simbol se regăsește pe ambalajele care conțin metal reciclabil, mai precis oțel, care se va colecta în recipiente speciale.
Pentru ambalajele din aluminiu care pot fi reciclate, se folosește acest simbol.
Acest simbol marchează obiectele reciclabile din sticlă.
Simbolul pubelei barate, prezent de regulă pe electronice și electrocasnice, sugerează că este indicată predarea către un centru de colectare electronice.
Acest simbol, cunoscut sub denumirea de ”punct verde”, nu are legătură cu posibilitatea de reciclare a unui produs. În schimb, oferă informația că producătorul contribuie la costurile de recuperare și reciclare ale ambalajelor.
Acesta este un simbol internațional, care atenționează asupra importanței reciclării și a sustenabilității.
De asemenea, pentru a colecta selectiv în mod corect, e important să recunoști tipurile de containere de colectare și destinația fiecăruia dintre ele:
Ce se întâmplă cu deșeurile reciclate? Sticlele pot deveni, din nou, sticle. Dozele și conservele din aluminiu primesc, la rândul lor, o nouă viață și pot fi reciclate pe termen nedefinit. Produsele din oțel, cum sunt anumite piese auto sau componente folosite în industria construcțiilor pot fi, de asemenea, reciclate la nesfârșit. Sticlele din plastic se pot transforma în covoare, articole vestimentare, componente auto sau în noi sticle de plastic. Hârtia își reia ciclul de viață, de asemenea, iar anumite tipuri de hârtie pot fi reciclate de până la șapte ori.
“Un sistem corupt: Societatea de consum” este un documentar Netflix care abordează subiectul reciclării, în lumina unei iluzii a societății actuale. Estimarea pentru numărul de pungi de pungi din plastic folosite anual ajunge la cinci trilioane. Asta înseamnă că, în fiecare secundă, numărul ajunge la 160.000 global.
În cazul plasticului, simbolul reciclării (un triunghi format din săgeți) este însoțit de un cod care indică tipul acestuia. Sticlele de apă și băuturi răcoritoare, mai ușor de reciclat decât alte tipuri de plastic, sunt cel mai frecvent numerotate #1 sau #2. Acestea sunt sortate pe culori, după ce se îndepărtează orice alte materiale diferite și mărunțite, reigienizate și apoi refolosite, ca fibre sintetitce poliesterice, bandă PET sau RPET (PET reciclat). Fibrele se folosesc pentru umplutura obiectelor vestimentare, a sacilor de dormit sau a vestelor de salvare, dar și ca umplutură pentru scaunele auto. Tot din fibre se pot confecționa măști medicale, plasturi și șervețele igienice, dar și pâsla folosită pentru izolația acustică. Banda PET are o rezistență mare și este foarte elastică, astfel că se folosește cu precădere pentru diferitele sisteme de ambalare. În cazul RPET (recycled polietilen tereftalat), fulgii trec inițial printr-un proces de transformare în granule, urmat de unul de procesare în pre-forme, din care rezultă la final noi sticle din plastic.
Ambalajele, pungile din plastic și foliile din plastic intră, de regulă, în categoriile #2 HDPE și #4 LDPE. Acestea sunt refolosite în industria jucăriilor, dar și pentru producția frânghiilor și a elasticelor. Țevile din plastic, tubulatura echipamentelor medicale și alte produse similare sunt confecționate din plastic de tip #3; acesta se reciclează pentru fabricarea altor țevi din plastic sau intră în componența ramelor pvc (policlorură de vinil), folosite pentru tâmplărie. Ambalajele tip caserolă din plastic, tacâmurile de unică folosință și alte produse similare, confecționate din plastic de tip #6, sunt cel mai frecvent reciclate pentru obținerea materialelor izolante.
Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont atunci când reciclezi plastic este că acesta trebuie să fie igienizat înainte de colectare. Orice reziduu alimentar poate contamina toate celelalte produse din containerul de reciclare. Așadar, spală cu grijă sticlele din plastic, caserolele, tăvile din plastic și ambalajele, pentru a recicla în mod corect și a nu compromite întregul proces, chiar dacă va mai trece printr-o igienizare suplimentară înainte de triaj, la centrul de colectare.
Recipientele de detergenți, săpunuri lichide sau geluri de duș, sticlele PET de apă sau băuturi răcoritoare, borcanele din plastic, recipientele din plastic rămase după consumarea unor sosuri (ketchup, muștar etc.) pot fi curățate cu ușurință și reciclate corespunzător. Spre deosebire de acestea, pungile care prezintă reziduuri alimentare, spuma de polistiren, foliile protectoare cu bule, jucăriile și furtunurile din plastic nu pot fi reciclate.
Colectarea selectivă a hârtiei și cartonului este urmată de presarea acestora în baloți. Procesul de reciclare începe cu clasificarea deșeurilor în funcție de calitate, după care acestea sunt igienizate cu detergenți speciali și transformate într-o pastă. Aceasta trece printr-o presă și transformată în role de hârtie, folosite pentru producția unor obiecte noi din hârtie. Hârtia poate fi reciclată astfel de până la șapte ori.
Hârtia provenită de la ziare și reviste, produsele de papetărie și birotică din hârtie, caietele, cutiile alimentare în care au fost produse uscate (cereale, biscuiți etc.), cutiile de transport, cutiile de lapte și suc pot fi reciclate. Cele care nu se reciclează sunt: ambalajele care mai conțin și alte materiale sau prezintă reziduuri, hârtia mărunțită, hârtia umedă, stickerele și post-it-urile, cutiile de pizza, cutiile de oleaginoase și cutiile din carton care conțin și alte materiale, precum aluminiul sau plasticul.
Dozele de băuturi răcoritoare, conservele metalice și recipientele din aluminiu pot fi, de asemenea, reciclate, în categoria metalelor. Pentru separarea aluminiului de oțel, care este un aliaj de fier, se folosesc magneți speciali, de dimensiuni mari. Procesul de reciclare inițiat astfel continuă cu igienizarea deșeurilor metalice și transformarea acestora în chipsuri de aluminiu. Chipsurile sunt ulterior topite și turnate în forme mari, denumite lingouri. Dintr-un singur lingou de aluminiu pot fi confecționate, prin laminare, 1,6 milioane de doze destinate înmagazinării băuturilor răcoritoare. Însă acestea nu sunt singurul produs rezultat de pe urma reciclării metalelor; alte produse sunt ambalajele din aluminiu, plăcuțele de înmatriculare auto, dar și folia alimentară din aluminiu. Aluminiul poate fi reciclat pe termen nedefinit, iar acest proces implică împiedicarea extracției de aluminiu virgin din resursele solului și, implicit, risipa de energie și poluarea care însoțesc acest proces de extracție.
Dozele de suc, conservele de fructe sau legume, alte tipuri de conserve metalice, cutiile din aluminiu, folia alimentară de aluminiu pot fi reciclate. În schimb, lamele pentru aparatul de bărbierit nu pot fi reciclate.
Cu ajutorul aparaturii care funcționează cu o tehnologie digitală care combină laserul și razele X, sticla colectată este sortată în sticlă și materiale ceramice, piatră și porțelan (CSP). Ulterior, sticla se sortează în funcție de culoare și zdrobită, topită și returnată. Cărămizile decorative, sticlele și borcanele, obiectele decorative precum sunt vazele, dar și vesela pot rezulta în urma acestui proces. Datorită faptului că nu se degradează deloc în acest proces, sticla poate fi reciclată la nesfârșit.
Bateriile primare (neîncărcabile) și cele secundare (acumulatorii reîncărcabili) sunt sortate manual și apoi sitate, pentru triajul bateriilor tip pastilă, folosite la ceasuri, corpuri de iluminat de veghe, etc. Reciclarea bateriilor presupune separarea materialelor feroase de cele neferoase.
Ambele categorii sunt ulterior folosite în industria oțelului, a zincului, a plumbului, a nichelului, a cadmiului și a cobaltului, iar reziduurile de plastic și hârtie rezultate din reciclarea bateriilor devin combustibil alternativ pentru utilajele de mixare și turnare a cimentului.
Bateriile pot fi reciclate în rețelele de supermarketuri, dar și în orice alt magazin care le comercializează, în containerele special concepute pentru colectarea lor.
Becurile, LED-urile și neoanele trebuie colectate și reciclate separat de sticlă, dar și de alte electronice, deoarece conțin mercur sub formă de vapori. Există puncte de colectare specializate, însă, în prezent, legislația obligă comercianții care vând astfel de produse să le pună la dispoziție clienților recipiente pentru reciclarea acestora, la fel ca în cazul bateriilor.
Electricele, electronicele și electrocasnicele, dar și bateriile portabile și acumulatorii industriali, becurile, LED-urile și tuburile fluorescente alcătuiesc, împreună, categoria DEEE de reciclare. Altfel spus, orice obiect care are nevoie sau este el însuși o sursă de electricitate trebuie colectat și reciclat.
În cazul electronicelor și al electrocasnicelor, reciclarea implică două scenarii posibile: reutilizarea sau selectarea și reciclarea propriu-zisă a materialelor care intră în componența lor. În cazul celui de-al doilea scenariu, se realizează separarea materialelor în fracții (feroase, neferoase etc.). Înainte de această etapă, însă, aparatele electrocasnice de dimensiuni mari precum sunt cele de aer condiționat sau frigiderele sunt decontaminate de uleiuri minerale și agenți frigorifici. Mărunțirea lor trebuie realizată în atmosferă controlată. Ulterior, fracțiile rezultate sunt depozitate în containere dedicate, în funcție de material, astfel: fier, aluminiu, plastic, spumă poliuretanică. În cazul electrocasnicelor de dimensiuni mici, care au în componență și alte materiale precum sunt sticla, plăcile de circuit integrat sau cablurile, sunt selectate și aceste materiale. În cazul televizoarelor și al monitoarelor cu tub, tuburile cinescopice vor fi izolate, curățate de pudra fluorescentă și ulterior reciclate. În cazul echipamentelor IT&C, plăcile de circuit imprimat sunt dezasamblate separat, pentru reciclarea metalelor din componența acestora (aur, argint, nichel, cupru sau cadmiu).
Din electronicele și electrocasnicele reciclate, se obțin ulterior instrumente muzicale, obiecte din sticlă, bijuterii, piese auto sau folosite în construcția navelor, piese de mobilier, plăcuțe de înmatriculare etc., în funcție de materialele pe care le conțin.
Colectarea electronicelor și a electrocasnicelor se realizează în centre specializate de reciclare, dar și în magazine de profil sau supermarketuri. Totodată, anual se desfășoară campanii speciale de reciclare a electronicelor și electrocasnicelor uzate. Una dintre acestea este programul Rabla pentru electrocasnice, desfășurat de Flanco, care încurajează reciclarea și achiziția aparatelor noi și funcționale, din clase energetice superioare, oferind un voucher pentru reciclarea electrocasnicelor vechi.
La Flanco, programul Rabla pentru electrocasnice 2021 se desfășoară în trei etape, astfel:
Programul Rabla pentru electrocasnice 2021 poate fi accesat în rețeaua de magazine Flanco, dar și online; în a doua situație, ai avantajul că poți preda produsul uzat aceluiași curier, în momentul livrării unui produs nou.
Datorită acestei campanii, tu beneficiezi de recuperarea unei părți din investiție pe care o poți folosi pentru achiziția unui aparat electrocasnic nou, în timp ce faci un bine mediului înconjurător, deoarece, prin reciclare, substanțele dăunătoare sunt neutralizate sau recuperate, iar materialele recirculă și sunt reutilizate pentru fabricarea altor obiecte folositoare.
Flanco susține reciclarea independent de programul Rabla. Campania Reciclează și Flanco te premiază se derulează în 2021 între 21 mai – 31 iulie în toate magazinele Flanco și se adresează următoarelor categorii de produse: mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și aparate frigorifice. Altfel spus, primești un voucher de 200 de lei, pentru a-ți schimba produsul vechi cu unul mai performant, dintr-o clasă energetică superioară. Află mai multe detalii din regulamentul campaniei.
Sursă foto: Unsplash<!doctype html>
